﻿PESTA 12 dec. 1870
 	Europa este ameninţată de nome complicaţiuni.Abia se delatură pentru unu momentu macar periclulu ameriutia Russia. Oriintele camdu eca vine diu conte a imita Gorcsnkoff în occidentu. 
 	Sub totu decursulu resbelului fracesu nu s*a auditu nici o plansore din partea prnssiouru cumea ? potere vecina, a nume Belgia sau Olandia sa se fia aretatu partinitoru francesiloru  si acum de odata lumea este surprinsa prin o dechinare a Prusiei ca nu se mai tiene obligata a respecta neutralitatea Lussemburgului, pentru eventulu ca s’a aretat partinitoriu franciloru. Acesta dechiarare lumea politica nu si-o scie splica decatu ca Prussia cauta pretestu d’a ocupa si incorpora Lussemburgulu. 
 	Periclulu cel mare ce jace in acestu actu alu Prusiei – care, ca poternicii dilei fora totasfiel’n’calcu tratatele internationale : astufeliu dreptulu publicu alu grinterolu dovine o jucarea in mana celoru mai tari. Astufeliu santieni’a pacteloru intre state a disparutu si societatea cetatieneasca in totu minutulu este espusa atacuriloru celoru mai tari. Va se dica, anarehi’a s’a instalatu in referentiele de dreptu publicu.
 	Contra acestoru aparitiuni triste numai unu medioclu de scapare ar fi fost: invingerea, triumfulu, armeloru republicano-franceze. Acest’a se reconusce astarlii pretodimnia si d’aici este chiar si omenii si organele monarehismului celui mai curatu, ofteza din inima pentru Francia republicana. 
 	Ca privire in aceasta cauza, o telegrama mai noua ni anuncia ca Olandi’a, firesce, de nevoia s-a plecatu a cede Luxemburgulu Prussiei. O noua doveda despre miserabilitatea betranei Europe !
 	Anca o alta surprindere facu lumei scirea ce de curendu se lati din Versailles, cumea regele Prussiei ar fi scrisu  santului parinte la Roma se unu parasesca cetatea eterna, ci se remana acolo, caci la conferientele ce au sa se tiena in Londra, Prussi’a va starni pentru restaurarea poterii lumesci a papei.Acestu scire daca s’ar adeveri ar fi cea mai eclatante doveda ca regele temetoru de la Ddieu, ajunsu la colme poterii, totu de aceea se ingrijesce, cum se incurse si se confunde progresu poporaloru.
